Surd in lumea surzilor

Prin natura meseriei, intru in contact, in doua zile pe saptamana, cu elevii Scolii speciale "Elena Doamna" din Focsani. Cei mai multi au un handicap auditiv care ii obliga sa foloseasca un limbaj al semnelor pe care incep sa-l descifrez incet, incet, cu ajutorul lor. Si, astfel, imi dau seama ce inseamna sa nu auzi. Fiind in clasa numai cu elevi surzi, eu sunt, de fapt, cel surd, intr-o lume a semnelor. E greu sa nu-ti dai seama ce se vorbeste si despre cine se vorbeste, e greu sa nu te poti exprima decat prin scris, sa nu poti tipa si sa auzi vocile celor de alaturi. E greu sa nu poti comunica si sa nu te poti face inteles. E greu sa nu "auzi" semnele. E greu sa fii "surd" intre surzi. Si-mi dau seama ca e mult mai greu sa fii surd in lumea noastra, a celor care aud. Nu ii priviti ciudat pe cei care vorbesc prin semne si incercati sa va puneti in locul lor. Va veti da seama cat sunteti de norocosi ca va puteti folosi de vorbe.